Argument

Studiul pe care mi l-am propus, l-am aplicat si l-am descris in aceasta lucrare, foloseste un instrument psihometric valid, in scopul utilizarii sale ca metoda de apreciere cantitativa si calitativa a nivelului de dezvoltare a moticitatii si cognitiei copilului de 6 – 7,5 ani, adica de varsta prescolara mare in vederea scolarizarii. Reintroducerea scolarizarii in jurul varstei de 6 ani reactualizeaza problema elaborarii si impunerii unei metode adecvate de determinare cu o cat mai buna precizie a nivelului general de pregatire a copilului, a capacitatii sale  de a face fata exigentelor scolare.

Jocul – Forma primara de invatare

La varsta prescolara, jocul este principala forma de activitate si modalitate de socializare a copilului. Jocul deschide in fata prescolarului universul activitatilor si gama infinit variata a relatiilor interpersonale. Jocul da posibilitatea prescolarului de a-si apropia realitatea inconjuratoare, de a-si insusi functia sociala a obiectelor, de a se familiariza cu semnificatia socio-umana a activitatilor adultilor, de a cunoaste ambientul. Activitatea ludica da copilului prescolar ,,simtul” ideilor importante, care vor constitui mijlocul prin care el va cuprinde concepte complexe pentru a-si descoperi si afirma Eul (Debesse, 1970).

Metodologia Cercetarii

Obiectivele cercetarii:

Ipoteze de lucru

     Se prezuma ca o buna cunoastere a nivelului dezvoltarii componentelor motrice si cognitive ale copilului de varsta prescolara este de natura sa faciliteze luarea unor decizii adecvate privind insertia lui in activitatile scolare.

     Se prezuma ca exista diferente la varsta prescolara mare, intre baieti si fete, in ceea ce priveste nivelul dezvoltarii componentelor motrice si cognitive.

Lotul de subiecti studiati

     Cercetarea s-a derulat intr-o gradinita cu program prelungit, pe un lot de 64 de prescolari provenind din doua grupe mari pregatitoare. Dupa criteriul gen biologic sunt 32 baieti (50%) si 32 fete (50%), avand varsta cuprinsa intre 6 ani si 7,5 ani.

Metode de aplicat – Prezentarea Instrumentelor

     Bateria de teste utilizata in aceasta cercetare are urmatoarea structura: doua probe de motricitate: grosiera (5 itemi) si de finete (6 itemi), din suma scorurilor carora se obtine un indice al dezvoltarii motrice; trei probe cognitive, grupate pe trei domenii, desen (7 itemi), calcul (6 itemi) si limbaj – comunicare verbala (9 itemi), din insumarea carora rezulta un indice al dezvoltarii cognitive. Suma indicelui cognitiv si a indicelui motric da indicele global de dezvoltare. Dupa cum arata Eysenk, abia dupa varsta de 5 ani si jumatate, testele de QI au grad ridicat de corelatie si dau rezultate regasibile in adolescenta. Acestea sunt motivele pentru care in bateria noastra probele propriu-zis cognitive au fost dublate  de probe motrice, motricitatea grosiera si mai ales cea de finete fiind foarte bune indicatoare ale dezvoltarii generale a copilului de varsta prescolara, de unde prezenta acestor domenii de comportament in baterii de dezvoltare ca cea a lui Gesell, Portage, Denver Developmental Screening Test (D.D.S.), tradusa si adaptata si in Romania dupa 1990.

Analiza descriptiva multivariata

     Pentru realizarea obiectivului specific, in care mi-am propus compararea rezultatelor obtinute pe gen biologic in vederea constatarii diferentelor de dezvoltare dintre baieti si fete, pe domeniile investigate privind aspecte motrice si elemente cognitive si testarea ipotezei prin care se presupune ca exista diferente la varsta prescolara mare, intre baieti si fete, in ceea ce priveste nivelul dezvoltarii componentelor motrice si cognitive, am aplicat testul t pentru esantioane independente din programul statistic computerizat, S.P.S.S.

     Analiza statistica, prin aplicarea testului t pentru esantioane independente, a scos in evidenta diferente de dezvoltare, intre baieti si fete, la testele de cognitie, astfel: la desen fetele au obtinut scoruri mai mari decat baietii (baieti M.=9,76, A.S.= 2,70 vs fete M.=11,93, A.S.=1,83), iar la calcul, baietii au obtinut scoruri mai mari decat fetele (baieti M.=10,06, A.S.=1,14, vs fete M.=8,53, A.S.= 2,29).

     In ceea ce priveste scorul total, atat la cognitie, cat si la motricitate, diferentele sunt nesemnificative. Scorul total general al testelor inregistreaza o diferenta semnificativa, fetele obtinand un scor total general mai mare decat al baietilor (baieti M.=61,71, A.S.= 6,11, vs fete M.=65,60, A.S. =6,05).

Total general test t

     Analizand rezultatele generale ale cercetarii se observa, conform tabelului urmator si a graficului corespondent din figura alaturata, ca baietii au media, M=62 si abaterea standard, A.S.=6,33 versus fete cu media, M=65,72 cu abatera standard, A.S.=6,02; din aceste scoruri rezulta, la evaluarea pentru totalul general al cercetarii, avantajul fetelor cu 3,72 puncte (d=-3,72) semnificativ la un t=-2,409, fata de scorurile obtinute de baieti, probabilitatea de eroare fiind sub p<0,05. Aceste rezultate sunt favorabile confirmarii ipotezei de lucru, aceea ca exista diferente de dezvoltare motorie si cognitiva intre genuri biologice la varsta prescolara mare, dar nu semnificativ de ridicata pentru a fi luata in considerare.

C O N C L U Z I I

     Autorii care au studiat dezvoltarea motricitatii si cognitiei au observat ca perioada prescolara se remarca prin progrese in dezvoltarea psihica si fizica prin dezvoltarea autonomiei, largirea campului explorarilor perceptive, curiozitatea, interesul pentru tot ceea ce il inconjoara. Psihologia varstelor ne spune ca stadiul prescolaritatii aduce consolidarea proceselor si structurilor psihice, acestea desfasurandu-se in aceasta perioada la un nivel nou, constient si voluntar.

     Studiul a fost facut pe un esantion de 64 de prescolari din grupa pregatitoare, avand ca obiectiv general, determinarea nivelului dezvoltarii motorii si cognitive a acestora, iar ca obiectiv specific, compararea scorurilor obtinute de baieti si fete pentru a constata gradul de diferenta in ceea ce priveste nivelul dezvoltarii motorii si cognitive.

     Ipoteza care a stat la baza acestui studiu este: exista diferente in dezvoltarea motricitatii si cognitiei, intre fete si baieti, in perioada prescolara.

     Ipoteza a fost confirmata partial, deoarece, in urma studiului:

B I B L I O G R A F I E

[1]. Adler, A.; (2010), Psihologia scolarului greu educabil, Editura Univers Enciclopedic Glod, Bucuresti.

[2]. Badea, E.; (1997), Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului (de la 3 la 17/18 ani), cu aplicatii la fisa scolara, Editura Tehnica, Bucuresti.

[3]. Claparede, Ed.; (1975), Psihologia copilului si pedagogie experimentala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

[4].  Clinciu, A.I.; Psihodiagnostic, (2005),  Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.

[5].  Cosmovici, A.; (1996), Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi.

[6]. Debesse, M.; (1970), Psihologia copilului de la nastere la adolescenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

[7].  Debesse, M.; (1981), Etapele educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

[8].  Dumitru, E.; (1972), Elev la 6 ani, Editura Stiintifica, Bucuresti.

[9].  Freud, S.; (2010), Opere esentiale (vol.8), Nevroza la copil, Editura TreI,    Bucuresti.

[10].Freud, S.; (1994), Psihanaliza si sexualitate, Editura Stiintifica, Bucuresti.

[11].Golu, F.; (2009), Joc si invatare la copilul prescolar, Ghid pentru educatori, parinti si psihologi, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

[12].Golu, F.; (2006), Proiectivitatea imaginativ-creativa la copilul prescolar, Editura Cartea Universitara, Bucuresti.

 [13].Golu, P.; Verza, E.; Zlate, M.; (1991), Psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.