Un cerb orb s-a socotit sa pasca langa tarmurele marii, cu ochiul cel orb catre mare, ca sa nu se teama de nimenea. Iara dupa intamplare au venit niste pescari pe mare si l-au sagetat.  Atuncea, el murind a zis:

 - O, necredincioasa mare, tocmai tu ma vandusi, de care am gandit ca ma vei pazi.

   Nimenea, niciodata, nu poate sti dincotro vine primejdia, nevoia si asuprirea. De multe ori scapam de mare promejdie, iar acolo unde nu ne gandim si suntem fara grija, atunci, fara de veste si fara de nadejde ne afla primejdia. Cu luare de seama, cu mare grija si intelepteste sa n epazim intotdeauna cat putem de tare.

 

 Gradinite Constanta info - prima pagina