Romanii din Serbia se pot bucura de dreptul de a citi in limba romana prin intermediul Revistei de actualitate, cultura si istorie „Glasul Cerbiciei”, al carei prin numar a vazut lumina tiparului in 2010. Revista bilunara, incepand cu numarul 15 din anul 2017 apare cu sprijinul Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni din Bucuresti.
Prin diversitatea subiectelor propuse, prin acoperirea problematicii intregii comunitati romanesti din Serbia, respectiv Valea Timocului si Voivodina, Glasul Cerbiciei – Vocea Romanilor din Serbia da dovada de consecventa si tenacitate in promovarea valorilor identitare romanesti. Nu intamplator, revista este singura publicatie din Serbia prezenta in catalogul Asociatiei Jurnalistilor Romani de Pretutindeni, unde sunt prezente cele mai importante reviste ale romanilor de pe mapamond.
Noutile ce le ofera romanii din Serbia este aceea ca isi doresc o mai buna organizare, pentru o mai buna reprezentare. Astfel a aparut Asociatia „Romanii Independenti din Serbia”, precum si proiectul istoric -Uniunea Romanilor din Serbia (URS), prezentarea unor organizatii romanesti, cat si in privinta relatiilor dintre acestea. Un eveniment istoric de referinta il reprezinta infiintarea URS-ului pe 1 Decembrie 2016 – Ziua Marii Uniri si Marea Unire a romanilor din Voivodina si Timoc intr-o singura federatie – URS.
In ce priveste prezenta romanilor in zone precum Voivodina/Banatul Sarbesc/ respectiv Valea Timocului si Valea Moraviei , trebuie vazuta evolutia etnicilor romani de la primele inregistrari si pana in apropierea anilor 2011.
Daca in 1895 erau inregistrati 159.510 romani, adica 6,4 % din populația statului, peste 5 ani numarul lor a scazut considerabil din motive considerate politice.
Cu ocazia primului recensamt iugoslav, ce a avut loc in 1921, repartiția romanilor din teritoriul Serbiei de astazi era astfel- la sud de Dunare traiau 159.549 romani, iar in Banatul sarbesc traiau 67.897 romani.
In 1953 erau 198.793 vorbitori de limba romana in Serbia Centrala, insa numai 29.000 persoane inregistrate drept romani (oficial: vlahi), iar in Voivodina 57.218 romani.
Sarbii nu ii numeu pe romani pe numele lor ci ii considerau, din motive istorice/politice, vlahi.
Abia in 2001 denumirea de vlah a fost acceptata ca apartinand minoritatii romanesti. Dar sarbii ii numesc in continuare vlahi, tocmai pentru ca aceasta denumire sa ii scuteasca de obligatia de a le acorda drepturi.
Din pacate pentru romanii din aceasta tara presiunile la care au fost supusi i-a condus in situatia ca la ultimul recensamat din 2011 sa se declare extrem de putini ca fiind romani/vlahi si anume doar 35.330, in conditiile in care reprezentantii romanilor din Serbia stiu clar ca e vorba de 200.000 etnici romani pe teritoriul sarb.
Destul de greu de comunicat cu majoritarii sarbi despre drepturile minoritatii romanesti. Obiectivul autoritatii sarbe fiind acela de a asimila fortat minoritatea romanesca si de a o reduce la tacere. Nu exista scoli in limba romana, religia nu se preda in limba romana, iar ziarele in limba romana practic sunt inexistente.
